Arii protejate Cluj

  Zona Pietroasa - aprilie 2022 Harta Apasă   AICI  - se dechide în Google Maps (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Aria naturală protejată de importanță comunitară  ROSAC0300 Fânaţele Pietroasa - Podeni  ( ROSCI0300 Fânațele Pietroasa – Podeni )  a fost declarat prin Ordinul nr. 2387/2011, cu o suprafață de 105,5 ha, iar prin Ordonanța nr. 49/2016 se modifică limitele acesteia prin mărirea suprafeței la 119,9 ha. Prin HG 685/2022 situl devine arie specială de conservare SAC. Scopul principal al sitului este acela de a conserva 5 tipuri de habitate, 3 specii de amfibieni și 1 specie de floră, conform Formularului standard al sitului. Prin planul de management, aprobat prin Ordinul nr. 1.526/2016, au fost identificate un număr de 7 tipuri de habitate, 3 specii de amfibieni și 1 specie de floră pentru care s-au stabilit măsuri de conservare

  Habitat 9130 Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum Harta Apasă   AICI  - se dechide în Google Maps (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii a fost desemnată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare. Situl include și două arii naturale protejate de interes național desemnate prin Legea 5/2000, respectiv Rezervația naturală Făgetul Clujului și Rezervația naturală Valea Morilor. Din punct de vedere geografic, situl Făgetul Clujului - Valea Morii se situează în partea nord, nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, fiind încadrată în subunitatea geografică a Dealurilor Feleacului din cadrul Podișului Someșan. Aria protejată și subzona dealului piemontan al Feleacului este alcătuită din nisipuri, gresii nisipoase, co...

  Zona Stejăriș - septembrie 2021 Harta Apasă   AICI - se dechide în Google Maps (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Situl de importanță comunitară Bogata a fost declarat prin Ordinul nr. 46/2016 având codul  ROSCI0301 , cu o suprafață totală de  3662,8  hectare, din care 2073,8 hectare pe teritoriul județului Cluj. Conform formularului standard speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: Pontechium maculatum subsp. maculatum ( fost  Echium russicum) - Capul șarpelui Vipera ursinii rakosiensis - vipera de fâneață Bombina variegata  - Buhai de baltă cu burta galbenă 62C0 -  Stepe ponto-sarmatice 6210 -  Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) 6240  * - Pajişti stepice subpanonice 6510  - Pajişti de altitudine joasă

  Harta Apasă AICI - se dechide în Google Maps (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Situl Agârbiciu a fost declarat prin Ordinul nr. 46/2016 având codul ROSCI0427, cu o suprafață de 240,8 hectare. Conform formularului standard situl a fost declarat pentru protejarea fluturelui Gălbiorul roșcat ( Colias myrmidone ), aici fiind identificate printre ultimele populatii viabile ale acestei specii din Uniunea Europeana. Descrierea speciei conform cărții ”Fluturii diurni din România. Cunoaștere, protecție, conservare.”,  Laszlo Rakosy, Editura Mega Cluj-Napoca, 2013 Diagnoza : se deosebește de  C. croceus  prin culoarea portocalie mai intensă, roșcată, precum și prin absența nervurilor galbene din banda neagră a aripii anterioare. Femela are tivul negru al aripii anterioare întrerupt de pete galbene. Masculul are banda neagră a aripii anterioare mai îngustă decât la  C. cro...

  Între Săvădisla și Lita - iulie 2021 Harta Apasă AICI - se dechide în Google Maps (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Situl Pajiștile de la Liteni - Săvădisla a fost declarat prin Ordinul nr. 46/2016 având codul  ROSCI0427 , cu o suprafață de  2424,6  hectare. Conform formularului standard speciile și habitatele pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: Colias myrmidone - Gălbiorul roșcat Lycaena dispar  - Fluturele de foc al măcrișului   Maculinea teleius  - Albăstrelul argintiu al furnicilor Isophya stysi  - Cosaşul lui Stys Bombina variegata - Buhai de baltă cu burta galbenă 40A0  * - Tufărişuri subcontinentale peri - panonice 6510  - Pajişti de altitudine joasă 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen

Valea Șardului - octombrie 2021 Harta Apasă  AICI   - se dechide în Google Maps (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Situl Valea Șardului a fost declarat prin Ordinul nr. 46/2016 având codul ROSCI0440 , cu o suprafață de 193,3 hectare. Conform formularului standard speciile pentru care a fost declarat situl sunt următoarele: Euphydryas aurinia  - Marmoratul auriu Lycaena dispar  - Fluturele de foc al măcrișului Maculinea teleius  - Albăstrelul argintiu al furnicilor Isophya stysi  - Cosaşul lui Stys Odontopodisma rubripes  - Lăcustă De asemenea pe Valea Șardului au fost identificate și speciile de plante Fritillaria meleagris (Laleaua pestriță) și  Narcissus poeticus (Narcisa).

Rezervația Suatu II - mai 2021 Harta Apasă   AICI   - se dechide în Google Maps (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Suprafața: 4146 ha Situl ROSAC0238 (ROSCI0238) cuprinde tot ce a mai rămas nedegradat din ecosistemele de pajiși și tufărișuri stepice ale vestului Câmpiei Transilvaniei cu specii extrem de rare, precum Centaurea ruthenica (una din cele două populații extrem de fragile azi, din UE și din toată flora României), Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Centaurea trinervia, Bulbocodium versicolor, Astragalus exscapus ssp. tramssilvanicus, Iris pontica (cel mai mare număr de populații ale acestei specii, 15, care în UE se află doar în Transilvania; se află în limitele acestui sit, alcătuind probabil singura metapopulație viabilă a acesteia). ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairât a fost declarat sit de importanță comunitară în baza Ordinului ministrului mediului și dezvolt...

Pajiștile de la Moriști și Cojocna -  ROSCI0429 Harta https://www.google.com/maps/d/edit?mid=1d45XMsHMXeDWEdxzvBhGFBZGPMQG_r7t&usp=sharing (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Suprafata : 89,6 ha Situl este important pentru conservarea vegetației de pajiști, inclusă în tipurile de habitat 6210 și 6240, dar și pentru prezervarea speciilor Crambe tataria și Echium russicum , ambele specii incluse în Directiva Habitate, dar și a altor specii de pe listele roșii naționale, printre care specia Iris pontica este cea mai notabilă. Habitate menționate în formularul standard: 6210   -  Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) 6240  -  Pajişti stepice subpanonice ; Plante menționate în formularul standard: Crambe tataria Pontechium maculatum subsp. maculatum ( Echium russicum ) Iris pontica

Cheile Baciului - septembrie 2021 Harta https://www.google.com/maps/d/edit?mid=1KhEYkLb3hHLdv4WKp2vUNEu3tjlWGeS-&usp=sharing (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Cheile Baciului este o arie de importanță națională care a fost declarată prin Legea 5/2000, cu o suprafață de 3 hectare. Cheile Baciului aparţin regiunii cunoscute sub denumirea de Dealurile Clujului, unitate componentă a Platformei sudice integrată în Podişul Transilvan. Dealurile Clujului reprezintă o regiune colinară de netezire policiclică, adânc şi strâns fragmentată radiar de afluenţii apelor înconjurătoare, în culmi relativ strâmte, uneori până la întretăiere de povârnişuri. Cheile Baciului, sunt impropriu denumite “chei”, dat fiind relieful necaracteristic. În fapt această zonă este mai degrabă de tipul unor povârnişe şi stâncării săpate în calcare grosiere eocene. În Cheile Baciului se poate studia un profil complet al ...

Harta https://www.google.com/maps/d/u/2/edit?mid=1I8483QzFBUFjnkepOshrDAN08SIy3Xxd&usp=sharing (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis)   Rezervația de orbeți de la Apahida a fost înființată în scopul protejării populației de orbete mic (cartofarul mic sau cățelul pământului) - Nannospalax leucodon (sinonimi: Spalax leucodon, Spalax monticola, Spalax hungaricus) de pe teritoriul ariei protejate, populație ce reprezintă o rămășiță a unei populații mult mai vaste, ce se întindea în întreaga Câmpie a Transilvaniei. Rezervația este încadrată în categoria rezervațiilor naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN. Linkuri utile (clic pe text): Wikipedia , Eunis ,  Rezervația de orbeți de la Apahida a fost desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1143/2007, poziția B1, cu o suprafață de 31,11 ha. Planul de management al Rezervației de orbeți de la Apahida a fost aprobat prin Ordinul n...

  ROSAC0233 (ROSCI0233) Someşul Rece Turbărie Cătun Dameș - august 2021 Hartă  https://www.google.com/maps/d/edit?mid=17-inRzxvwhXBJxi_9qczAY_JOijZg8j-&usp=sharing (conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis) Pe hartă sunt afișate și traseele turistice din zonă, iar în sit sunt două trasee marcate: Cruce galbenă ( Măguri-Răcătău - Vârful Dumitreasa - La Potcoavă) și Bandă galbenă ( Măguri-Răcătău - Culmea Urășa - Muntele Smidele) Suprafața - 8500 hectare Prezentare Aria protejată Someşul Rece reprezintă o parte integrantă a unităţii montane Gilău-Muntele Mare, unitate montană cunoscută în numeroase lucrări de specialitate ca Masivul Gilău-Muntele Mare.  Aria protejată vizată se suprapune peste teritoriul administrativ a două comune: Măguri Răcătău (marea majoritate) şi Valea Ierii (extremitatea sud-estică). Planul de management a fost aprobat prin Ordinul nr. 1509/2016.  Pr...