Cheile Baciului

Cheile Baciului - septembrie 2021

Harta

https://www.google.com/maps/d/edit?mid=1KhEYkLb3hHLdv4WKp2vUNEu3tjlWGeS-&usp=sharing

(conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis)

Cheile Baciului este o arie de importanță națională care a fost declarată prin Legea 5/2000, cu o suprafață de 3 hectare.

Cheile Baciului aparţin regiunii cunoscute sub denumirea de Dealurile Clujului, unitate componentă a Platformei sudice integrată în Podişul Transilvan. Dealurile Clujului reprezintă o regiune colinară de netezire policiclică, adânc şi strâns fragmentată radiar de afluenţii apelor înconjurătoare, în culmi relativ strâmte, uneori până la întretăiere de povârnişuri. Cheile Baciului, sunt impropriu denumite “chei”, dat fiind relieful necaracteristic. În fapt această zonă este mai degrabă de tipul unor povârnişe şi stâncării săpate în calcare grosiere eocene.

În Cheile Baciului se poate studia un profil complet al eocenului superior. Astfel, de la bază către partea superioară a pârâului, apar niște argile vinete, pe alocuri cu strate mai roșietice ce aparțin părții terminale a complexului vărgat superior, fiind urmate apoi de stratele orizontului marno-calcarelor superioare cu anomii. În calcarele acestui orizont se găsesc anomii alături de țesturilor unor foraminifere și oolitele calcaroase din care sunt formate aceste roci. Peste nivelele de calcare urmează o argilă vanătă care ar corespunde nivelului gipsurilor superioare. Succesiunea continuă, apoi cu un lumașel gros, constituit din aglomerări de Vulsella dubia transavanica și din alte resturi de Ostrea transilvanica, situat la baza calcarelor grosiere superioare, formate din bancuri de calcare organogene cu intercalații marnoase cenușii. În aceste calcare se găsesc frecvent resturi de Tellina sinuata, Ostrea transilvanica, Pholadomya puschi, Cardium obliqum, Corbis subpectunculus, Corbis lamellosa, Anomia tenuistriata, Rostellaria goniophora, Terebellum sopitum, Campanile giganteum, Cepatia cepacea, Eupatagus crassus, Leiopedina samusi, Echinolampas giganteus, Echinantus scutella etc. Tot aici au fost găsite resturi de coaste de Halitherium și de chelonieni: Euclastis kochi. 

Calcarele trec apoi treptat în orizontul cu Nummulites fabianii, unde abundă nivelele cu numuliți și din care se dezvoltă apoi marne cenușii-gălbui în care, pe lângă numuliți, se mai găsesc și alte variate resturi de organisme fosile, printre care: Spondylus radula, Chlamys solea, Rotularia spirulea alături de resturile unor crini de mare Conocrinus thorenti.

Pe alocuri se găsesc nivele extrem de bogate de briozoare, iar mai la nord, spre Baciu, peste aceste strate cu briozoare se aștern discordant și transgresiv depozitele tortoniene (badeniene). 

Bibliografie:

Pe poteci cu bănuţei de piatră: Ghid geologic al zonei Cluj, Nicolae Mészáros, Octavian Clichici, Editura Sport-Turism, 1976

Link-uri utile:

Cărți de paleontologie se pot găsi scanate în mod gratuit pe siteul Archive.org