Rezervația de orbeți de la Apahida
Harta
https://www.google.com/maps/d/u/2/edit?mid=1I8483QzFBUFjnkepOshrDAN08SIy3Xxd&usp=sharing
(conform datelor de pe siteul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor accesat în 2021 - https://www.mmediu.ro/articol/date-gis)
Rezervația de orbeți de la Apahida a fost înființată în scopul protejării populației de orbete mic (cartofarul mic sau cățelul pământului) - Nannospalax leucodon (sinonimi: Spalax leucodon, Spalax monticola, Spalax hungaricus) de pe teritoriul ariei protejate, populație ce reprezintă o rămășiță a unei populații mult mai vaste, ce se întindea în întreaga Câmpie a Transilvaniei. Rezervația este încadrată în categoria rezervațiilor naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN.
Linkuri utile (clic pe text): Wikipedia, Eunis,
Rezervația de orbeți de la Apahida a fost desemnată prin Hotărârea Guvernului nr. 1143/2007, poziția B1, cu o suprafață de 31,11 ha.
Planul de management al Rezervației de orbeți de la Apahida a fost aprobat prin Ordinul nr. 2532/2013 și constituie documentul oficial de stabilire a obiectivelor rezervației și a măsurilor de management care trebuie întreprinse pentru realizarea acestor obiective. Regulamentul Rezervației de orbeți de la Apahida, care stabilește activitățile permise și interzise pe teritoriul rezervației, a fost aprobat prin Ordinul nr. 338/2013.
Orbetele mic este o specie de rozător cu viață exclusiv subterană, cu un grad foarte ridicat de specializare la acest mod de viață. Indivizii se aventurează rareori la suprafața solului, având deci posibilități de dispersie foarte limitate. Un pericol potențial îl reprezintă izolarea populației rezidente pe teritoriul rezervației și reducerea drastică a posibilităților de dispersie a indivizilor prin realizarea în zonele adiacente rezervației de noi șosele, cartiere de locuințe sau alte lucrări care schimbă modul actual de utilizare a terenului (pajiști și fânețe).
Habitatul tipic al speciei este reprezentat de pajiști stepice. Evită zonele mlăștinoase, precum și cele excesiv de nisipoase. Preferă terenurile înțelenite și solurile afânate, cu vegetație ierboasă abundentă. Trăiește individual în sisteme de galerii subterane, compuse dintr-un sector de hrănire și unul de cuibărit și de depozitare a hranei. Galeriile se află la adâncimi care variază între 15 și 150 cm. Datorită adâncimii reduse a galeriilor, schimbarea modului de utilizare a terenului agricol din pășune/pajiște poate afecta populația de orbeți.
Orbetele mic se hrănește exclusiv cu materie vegetală, reprezentată de rădăcini, bulbi și tuberculi, astfel încât populația este influențată de modificarea compoziției floristice a pajiștii, acoperirea cu covor vegetal, gradul de tasare al terenului și alte aspecte ce rezultă în urma presiunii antropozoogene.
Galerii de împerechere în timpul construcției și după împerechere, după István Vásárhelyi
”Cămara” și ”dormitorul”, după István Vásárhelyi
Regulamentul ariei naturale protejate de interes național B1. Rezervația de orbeți de la Apahida
Art. 1. - Rezervația de orbeți de la Apahida, denumită în continuare rezervație naturală, declarată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, este arie naturală protejată de interes național și este încadrată, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, în categoria rezervații naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.
Art. 2. - Scopul principal al Rezervației naturale de orbeți de la Apahida este ocrotirea unicei populații certe din Transilvania a speciei de importanță națională Nannospalax leucodon - orbete mic, protejată conform anexei 4B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 - specii care necesită o protecție strictă, precum și de conservare a habitatului natural al speciei și a altor speciilor autohtone importante sub aspect floristic și faunistic.
Art. 3. - Rezervația naturală este localizată la circa 5 km est de municipiul Cluj-Napoca, pe raza teritorială a comunei Apahida, între râul Someșul Mic și Valea Caldă, pe dealul numit Țigla, și are o suprafață de 31,11 ha.
Art. 4. - (1) Custodia Rezervației naturale este deținută de Asociația Ecochoice, denumită în continuare custode, conform Convenției de custodie nr. 0.170 din 13 iulie 2010, încheiată între aceasta și Ministerul Mediului și Pădurilor.
(2) În baza convenției de custodie, custodele elaborează regulamentul rezervației naturale și planul de management și urmărește respectarea acestora, în conformitate cu statutul de rezervație naturală.
Art. 5. - Utilizarea terenului agricol din rezervația naturală, reprezentat de pășuni și fânețe, este permisă doar în condițiile respectării prezentului regulament și al planului de management al rezervației naturale.
Art. 6. - Se păstrează în continuare destinația și modul actual de utilizare a terenului pe întreaga suprafață a rezervației naturale ca teren agricol cu destinația pășune și fâneață.
Art. 7. - Schimbarea destinației terenurilor din pășuni și fânețe în terenuri arabile este interzisă.
Art. 8. - Împădurirea pajiștilor de pe teritoriul rezervației naturale este interzisă.
Art. 9. - Amplasarea stânelor, a adăposturilor pastorale și a locurilor de târlire în perimetrul rezervației naturale este interzisă.
Art. 10. - Aplicarea de substanțe chimice - fertilizanți, insecticide, pesticide și altele asemenea - pe pajiștile din cuprinsul rezervației naturale este interzisă.
Art. 11. - Câinii turmelor și/sau cirezilor care pășunează pe teritoriul rezervației naturale poartă obligatoriu jujee.
Art. 12. - Incendierea vegetației este interzisă.
Art. 13. - Custodele monitorizează activitățile agricole și de pășunat pe teritoriul rezervației naturale în vederea stabilirii impactului acestora asupra florei și faunei, cu deosebire asupra speciei-țintă Nannospalax leucodon - orbetele mic și a habitatului acestuia, și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate.
Art. 14. - Cercetarea științifică pe teritoriul rezervației naturale este orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului principal, cel de ocrotire a speciei-țintă și de conservare a habitatului acesteia.
Art. 15. - Activitatea de cercetare științifică pe teritoriul rezervației naturale se desfășoară cu avizul custodelui, care o sprijină, în caz de solicitare și în măsura posibilităților.
Art. 16. - În cazul studiilor/cercetărilor care necesită date/informații privind rezervația, se încheie între părți un contract care să asigure accesul custodelui la rezultate, în vederea utilizării lor în activitatea de management a rezervației naturale.
Art. 17. - Pe teritoriul rezervației naturale sunt permise activități de turism și de educare, cu respectarea regulilor prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul regulament.
Art. 18. - Camparea și aprinderea focului pe teritoriul rezervației naturale sunt interzise. Cu acordul și sub controlul custodelui, camparea poate fi admisă doar dacă are ca scop realizarea de studii științifice sau activități educaționale, și numai în zonele desemnate de către acesta.
Art. 19. - Organizarea de competiții și manifestări de grup de orice fel, cursuri care presupun accesul pe teren în zona rezervației naturale și tabere fără acordul custodelui acesteia sunt interzise.
Art. 20. - (1) Accesul și circulația cu mijloace motorizate pe teritoriul rezervației naturale sunt interzise.
(2) Prin excepție de la alin. (1), este permis accesul utilajelor agricole folosite pentru cositul mecanic și al vehiculelor personalului de control al custodelui.
Art. 21. - Regimul deșeurilor pe teritoriul rezervației naturale este reglementat astfel:
a) abandonarea deșeurilor de orice fel pe teritoriul rezervației naturale este interzisă;
b) turiștii au obligația de a elimina deșeurile pe care le generează în timpul vizitării rezervației naturale. Deșeurile se elimină în afara acesteia și se lasă doar în locuri special amenajate pentru colectare.
Art. 22. - Deversarea substanțelor chimice periculoase, a apelor uzate, a nămolurilor, pe cuprinsul rezervației naturale, este interzisă.
Art. 23. - Distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a învelișului vegetal natural aflat pe teritoriul rezervației naturale este interzisă.
Art. 24. - Distrugerea și degradarea solului, a animalelor, rocilor și a altor resurse de origine naturală din rezervația naturală este interzisă.
Art. 25. - Colectarea de specii de floră, faună și a oricăror eșantioane de origine naturală se poate face doar în scop științific și numai cu acordul scris al custodelui.
Art. 26. - Distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare este interzisă.
Art. 27. - Finanțarea activităților desfășurate în rezervația naturală se poate asigura din fonduri provenite din:
a) bugetul de stat sau al autorităților administrației publice locale;
b) surse proprii;
c) proiecte întocmite de custode sau în colaborare cu alte organizații/instituții și finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale;
d) subvenții, donații, sponsorizări, contribuții.
Art. 28. - Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobarea custodelui este interzisă.
Art. 29. - Pe teritoriul rezervației naturale nu există construcții permanente și este interzisă realizarea de orice fel de construcții.
Art. 30. - Având în vedere suprafața mică a rezervației naturale, construirea de cabane/adăposturi, construirea de drumuri sau modernizarea drumurilor de exploatare existente ori realizarea oricăror altor investiții de infrastructură sunt interzise.
Art. 31. - Modificarea planurilor de urbanism la limita cu rezervația naturală se face pe baza documentațiilor de mediu și se avizează de către custodele rezervației naturale.
Art. 32. - (1) Acțiunile de evaluare a vânatului și de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului de vânătoare. Gestionarul fondului de vânătoare are obligația să anunțe cu o săptămână înainte custodele rezervației despre intenția de organizare a evaluării vânatului și trebuie să invite un reprezentant al custodelui la aceste acțiuni.
(2) Pe raza rezervației naturale activitatea de vânătoare se face în conformitate cu legislația în domeniu.
Art. 33. - Vânarea și uciderea prin orice mijloace a indivizilor aparținând speciei protejate Nannospalax leucodon - orbete mic este interzisă.
Art. 34. - Capturarea indivizilor aparținând speciei protejate Nannospalax leucodon -orbete mic este permisă numai pentru realizarea de cercetări științifice și se poate face doar cu acordul scris al custodelui, pe baza unei cereri și a unei documentații detaliate, fiind realizată doar sub supravegherea acestuia.
Art. 35. - Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare.
Art. 36. - Verificarea respectării prezentului regulament se face de către custode sau de alte persoane, potrivit legislației în vigoare. Personalul autorizat să verifice respectarea regulamentului își dovedește identitatea cu legitimații emise conform legii.
Art. 37. - Planurile și programele, precum și orice lucrare sau activitate susceptibile să genereze un impact asupra mediului și asupra speciilor și habitatelor din rezervație și din vecinătatea acesteia se supun reglementării de către autoritățile pentru protecția mediului, în conformitate cu legislația în vigoare, cu avizul custodelui.
Art. 38. - În cazul producerii fenomenelor de forță majoră, instituțiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene conform prevederilor legale.
Art. 39. - Rezervația naturală și zonele de protecție trebuie să fie evidențiate în mod obligatoriu în planurile naționale, zonale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Art. 40. - Custodele pune la dispoziția publicului interesat și a autorităților administrației publice locale prezentul regulament.
Art. 41. - Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea custodelui, conform legislației în vigoare.
Comments
Post a Comment